Mașinile hibride și electrice iau avânt în România

Până anul trecut, piața de autoturisme cu propulsie neconvențională era ca și inexistentă în România. Pe bună dreptate, singurele mașini care au reușit să se facă zărite pe străzi erau cele cu motoare hibride, pentru că modelele pur electrice nu beneficiau de o rețea de încărcare dedicată. În 2016, însă, s-a întâmplat minunea!

Lucrurile au început să se miște: dacă la începutul anului erau doar câteva stații de încărcare în București, cele mai multe dintre ele puse la dispoziție de dealerii auto, în luna aprilie rețeaua Kaufland a început să se doteze cu astfel de stații, iar până la sfârșitul lunii august reușea deja să dea în folosință 12 centre de încărcare a bateriilor. Acestea sunt de tip Normal Charge și pot încărca complet o baterie în 5-8 ore. Statiile sunt compatibile cu toate tipurile de mașini 100% electrice și hibride plug-in, atât pentru standardele de încărcare rapidă, la o putere de 20kWh, cât și pentru încărcare cu curent alternativ (type 2) la o putere de 22kWh, iar încărcarea este gratuită și non-stop. În plus, în următorii trei ani, tuturor surselor de curent cu încărcare normală li se vor alătura stații de curent cu încărcare rapidă.

Urmându-le exemplul, în iunie 2016, lanțul de magazine Cora a început să monteze stații de încărcare în parcările celor 11 centre comerciale pe care le deține. Astfel, dacă socotim doar cele două lanțuri de magazine, România dispune de încărcătoare dedicate în 14 județe. Deja sună mai bine.

La evoluția pieței a pus umărul și guvernul, care a oferit primăriilor, instituțiilor publice și agenților economici din orașele cu peste 50.000 de locuitori, până la 80% din prețul fiecărei stații pe care o vor construi. Target-ul pare nebunesc: 6.000 de puncte de alimentare până în 2020. Suma inițială oferită de stat a fost de 720 de milioane de lei, suficienți pentru amenajarea a 420 de stații cu încărcare normală și tot atâtea cu încărcare rapidă.

E clar că încă suntem departe de rețelele bine puse la punct din Europa de Vest, dar trebuie să recunoaștem cu toții că 2016 a fost un an de succes pentru infrastructura dedicată mașinilor cu propulsie neconvențională. Totuși, se reflectă rezultatele în vânzările de autoturisme cu combustibili alternativi? Categoric, da! Anul trecut, numărul de mașini cu tehnologie electrică a crescut de 2,3 ori față de 2015 și cu mai bine de 5 ori față de 2014.

 

Firește, intră în ecuație și programul Rabla Plus, prin care Administrația Fondului de Mediu a oferit 4.400 de euro clientului la achiziția unei mașini noi complet electrice. Noul guvern promite chiar că valoarea voucherului va crește la 10.000 euro în anii următori. Om trăi și om vedea.

Marca	Unități vândute în 2014	Unități vândute în 2015	Unități vândute în 2016	Unități vândute în 2014-2016
Toyota	150	335	820	1305
Lexus	52	68	159	279
BMW	0	0	65	65
Mercedes-Benz	4	15	40	59
Land Rover	2	25	19	46
Mitsubishi	13	10	8	31
VW	0	5	25	30
Renault	0	11	7	18
Honda	5	7	0	12
Volvo	0	0	11	11
Altele	10	20	29	59
Total	236	496	1183	1915

Sursa: APIA

În ierarhia mărcilor, se remarcă de departe japonezii de la Toyota care, împreună cu propriul lor brand de lux, Lexus, reușesc să vândă 979 de mașini, față de doar 65 obținute de următoarea clasată, BMW. Ponderea autoturismelor hibride și electrice în România este încă scăzută, de doar de doar 1%, în timp ce motoarele pe benzină și cele diesel își împart frățește restul procentelor: 50%, respectiv 49%, însă nici marile piețe europene nu stau cu mult mai bine.

 

Privind imaginea de ansamblu a continentului, descoperim un lider incontestabil: Norvegia. Aici, mașinile cu propulsie neconvențională domină piața, cu 40,2%. O separă însă o prăpastie de piețele importante ale Europei: în Franța, ponderea de mașini electrice și hibride este de 4,0%, în timp ce Marea Britanie o urmează, cu doar 3,3%. Și aici se așteaptă ca ponderea vehiculelor să crească, datorită programelor guvernamentale și rețelei de pe Bătrânul Continent, aflată în continuă creștere.

Țara	Benzină (%)	Diesel (%)	Combustibil alternativ (%)
Norvegia	30,8	29,0	40,2
Franța	43,8	52,1	4,0
UK	49,0	47,7	3,3
Spania	40,3	56,9	2,7
Italia	40,8	57,0	2,2
Irlanda	27,7	70,1	2,2
Germania	52,3	45,9	1,8
România	50,0	49,0	1,0

Sursa: APIA

 

 

piata auto