Elon Musk, antreprenorul-model pentru români

Modelul de om de afaceri străin pentru startup-urile româneşti este Elon Musk, antreprenor în serie, CEO Tesla Motors şi fondator SpaceX şi PayPal, arată Barometrul startup-urilor din România.
Elon Musk Tesla Model 3

Potrivit sondajului, pe locul al doilea s-a clasat Steve Jobs (Apple), urmat de Richard Branson (ce controlează 400 de companii prin Virgin Group), Jeff Bezos (Amazon.com) şi Bill Gates (Microsoft), în timp ce Mark Zuckerberg, fondatorul şi CEO-ul Facebook, nu apare în top.

Dintre antreprenorii români, în top 5 se află trei antreprenori care activează sau au activat în sectorul IT: Radu Georgescu, Florin Talpeş şi Iulian Stanciu. Se observă o schimbare majoră în opţiunile antreprenorilor faţă de acum doi ani, cei mai mulţi (51%) indicând ca modele antreprenori mai puţin cunoscuţi sau antreprenori care le sunt mentori şi cu care au o relaţie mai apropiată.

Aflat la cea de a doua ediţie, Barometrul startup-urilor din România, realizat de EY România, Impact Hub şi Startarium analizează răspunsurile a 357 antreprenori de startup (fondatori ai unor companii cu vechime mai mică de trei ani calendaristici). 63% dintre respondenţi au vârsta cuprinsă între 21 şi 35 de ani, 33% între 35 şi 50 de ani, 3% au peste 50 de ani, iar 1% au sub 21 de ani.

Majoritatea antreprenorilor chestionaţi provin din mediul urban (93%) şi activează în diverse sectoare, de la IT& tech (27%), la media şi publicitate (11%), servicii pentru afaceri (10%), comerţ cu amănuntul (10%). Cei mai mulţi respondenţi (69%) se află la prima companie fondată, în timp ce 12% au creat deja cel puţin două startup-uri până la firma actuală. Chestionarul a fost aplicat în perioada 3 august – 31 octombrie 2017.

Alexandru Lupea, EY Romania“Prin studiile dedicate ecosistemului antreprenorial, ne propunem să contribuim la identificarea celor mai presante probleme pentru antreprenori. Scopul final este acela de a sprijini creşterea competitivităţii ecosistemului antreprenorial românesc. Şi aici mă refer la îmbunătăţirea celor cinci piloni ai dezvoltării antreprenoriatului pe care noi îi măsurăm în fiecare an: fiscalitate şi reglementare, accesul la finanţare, cultura antreprenorială, educaţia antreprenorială şi ajutorul coordonat în cadrul sistemului. Economiile cu un ecosistem antreprenorial dinamic şi competitiv vor fi marile câştigătoare ale noului context global. Ele vor fructifica oportunităţile create de mega-tendinţe, acele tendinţe care vor transforma piaţa muncii, companii, industrii şi economii întregi în anii următori”, spune Alexandru Lupea, Lider al departamentului de audit, EY România.

Obstacole

Pentru prima dată în cadrul barometrelor EY România dedicate antreprenorilor, educaţia precară ocupă primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă şi să dezvolte o afacere în România. 23% dintre respondenţi afirmă acest lucru, faţă de doar 16% în anul 2016.

Răspunsul indică o conştientizare a importanţei educaţiei antreprenoriale şi a lipsei acesteia, fie că este vorba de cea de business, de obţinerea unei finanţări, de marketing, leadership, vânzări sau alte zone care ţin de dezvoltarea unei afaceri de la zero.

Accesul la finanţare şi teama de eşec sunt al doilea, respectiv al treilea obstacol, resimţite de antreprenori.

Câştiguri

Barometrul startup-urilor din România mai arată că 7 din 10 antreprenori câştigă peste venitul mediu pe lună (venitul mediu net în luna septembrie 2017 s-a ridicat la 518 euro) Faţă de studiul publicat anul trecut, se observă o creştere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup. 73% dintre respondenţi au raportat un câştig lunar de peste 500 euro. A scăzut procentul celor care câştigau sub 500 euro pe lună – de la 38% în 2016 la 27% în 2017. În acelaşi timp, a crescut numărul antreprenorilor care obţin între 1000 şi 2000 euro lunar ( 25% în 2017 faţă de 18% în 2016) şi al celor cu câştiguri de peste 2000 euro (16% în prezent faţă de 11% în 2016).

Sursa de învăţare

Educaţia antreprenorială, spre deosebire de cea academică, se dezvoltă prin contactul cu poveştile antreprenoriale de succes. De aceea, aproape jumătate dintre respondenţi au indicat mentoratul şi discuţiile cu alţi antreprenori ca fiind principala lor sursă de învăţare (44%).

Totuşi, activitatea de mentorat a scăzut în importanţă pe agenda antreprenorilor maturi, în ciuda faptului că este considerată ca esenţială de tot mai mulţi antreprenori de start-up. Această scădere ar putea fi justificată de contextul generat de o cerere în creştere pentru acest tip de învăţare, care nu mai poate fi susţinută de antreprenorii maturi, în mod special într-o economie în plină expansiune care lasă mai puţin timp la dispoziţie acestora pentru a se dedica mentoratului.

Finanţare şi investiţii

Antreprenorii indică patru măsuri care ţin de regimul de fiscalitate şi reglementare, dar şi de funcţionarea instituţiilor statului, drept cei mai importanţi paşi ai statului în direcţia stimulării şi suţinerii celor care îşi doresc să demareze o afacere. Astfel, 27% consideră că soluţiile de finanţare pentru startup-uri ar avea cel mai mare impact, în creştere cu 22 de procente faţă de anul trecut. 24% dintre respondenţi consideră că scutirea sau scăderea taxelor i-ar ajuta cel mai mult, 20% menţionează relaxarea şi simplificarea fiscală, iar 4% – predictibilitatea fiscală.

Aproape 4 din 10 antreprenori vor aloca în următorul an cele mai multe resurse promovării produselor şi serviciilor companiei. Promovarea este urmată de vânzare şi distribuţie, respectiv de definirea produsului/serviciului. Operaţionalul şi HR-ul sunt ultimele zone de investiţii planificate, la fel ca şi definirea şi optimizarea modelului de business.

Cele mai mari provocări pentru antreprenorii aflaţi la început de drum sunt asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea numărului de angajaţi (67% consideră foarte dificil sau dificil acest aspect) şi pentru implementarea ideilor de creştere în cadrul startup-ului (62% consideră foarte dificil sau dificil acest aspect). În acelaşi timp, antreprenorii se confruntă cu necesitatea creşterii numărului de angajaţi şi cu o piaţă a muncii din ce în ce mai provocatoare pentru angajatori (mai ales că 27% dintre startup-urile respondente activează în IT şi tehnologie). Conform unui studiu Manpower, piaţa muncii din România este pe locul trei în lume, după Japonia şi Taiwan, din punctul de vedere al dificultăţii de a atrage noi talente.

Zece ore pe zi dedicate afacerii

Cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum dedică zece ore afacerii lor în fiecare zi, la fel ca la prima ediţie a studiului, ceea ce înseamnă că lucrează cu 16% mai mult decât angajaţii cu normă întreagă din România. Conform Eurostat, angajaţii români lucrează în medie 39,8 ore pe săptămână.

Deşi cei mai mulţi dedică 10 ore afacerii, 7% dintre antreprenori depăşesc limita de treisprezece ore, unii dintre aceştia ajungând chiar la 20 ore de muncă în fiecare zi, conform răspunsurilor înregistrate la această întrebare.

Mediul fiscal

Mediul fiscal şi de reglementare s-a deteriorat în ultimul an în România pentru antreprenorii de startup, conform a 44% dintre respondenţi. Procentul celor care percep o înrăutăţire este cu aproape 50% mai mare, în creştere de la 30% la 44%, în condiţiile în care şi procentul celor nehotărâţi a scăzut vizibil (de la 19% la 12%). Acest lucru marchează faptul că schimbările legislative din zona fiscală din ultimul an au fost percepute de cei mai mulţi dintre antreprenorii la început de drum ca având un impact negativ asupra mediului în care companiile îşi desfăşoară activitatea.

Oana Craioveanu„Suntem alături de antreprenorii la început de drum din 2012, prin toate iniţiativele şi programele Impact Hub Bucharest. Începând din 2016, prin lansarea Startarium, o iniţiativă Impact Hub şi ING, oferim antreprenorilor din toată ţara acces la resurse de învăţare, validare a ideii de afaceri precum şi finanţare prin crowdfunding. Un demers precum Barometrul Startup-urilor din România este foarte important pentru ecosistemul antreprenorial şi oferă o imagine de ansamblu asupra tendinţelor şi evoluţiei aşteptărilor antreprenorilor români. Cu toţii putem fi atenţi la mesajele pe care le primim şi să adaptăm oferta de servicii pe care le oferim astfel încât să răspundem mai bine nevoilor unei noi generaţii de antreprenori”, a conchis Oana Craioveanu, CEO şi Co-fondator Impact Hub Bucharest.

Adaugati comentariu