Ar putea intra România în „Alianţa bateriilor”?

Deputata USR Cristina Prună le-a adresat o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă şi ministrului Economiei Niculae Bădălău pentru a le cere să susţină integrarea României în „Alianţa Bateriilor”, o iniţiativă europeană, lansată la finalul anului 2017, al cărei obiectiv este de a dezvolta producţia de baterii la nivelul Uniunii Europene.

„Ar fi o soluţie, pe de-o parte, pentru acces la fonduri europene destinate cercetării în domeniul producţiei de baterii şi, pe de altă parte, pentru a valorifica o serie de materii prime în această nouă revoluţie industrială. Piteşti, Gorj şi Râmnicu-Vâlcea ar putea beneficia de pe urma acestui proiect. A venit momentul ca România să facă un pas hotărât înspre acest obiectiv şi să promoveze o industrie modernă, bazată pe electromobilitate şi pe eficienţă energetică, nu pe un model bazat pe acces la resurse la un preţ stabilit de pixul unor politicieni”, a spus Cristina Prună.

Potrivit acesteia, preţul în creştere al emisiilor de carbon şi al poluării şi apariţia noilor tehnologii în domeniul electromobilităţii generează noi provocări.

„Viitorul locurilor de muncă ale românilor din industria carboniferă şi cea auto depinde de rapiditatea cu care ne vom adapta la această tranziţie energetică. Pe de altă parte, 25% din următorul buget multianual al UE va fi destinat proiectelor care contribuie la atingerea obiectivelor climatice, atât în sectorul producerii energiei cât şi în sectorul transporturilor, iar România trebuie să profite de acest lucru”, a adugat deputata.

În opinia ei, judeţe precum Argeş, Râmnicu Vâlcea şi Gorj au o istorie industrială şi oameni cu competenţe care ar putea să valorifice cu brio aceste oportunităţi.

În primul rând, Centrul de Cercetare în Ingineria Automobilului şi Laboratorul pentru Sisteme alternative de propulsie – Vehicule Electrice şi Hibride din cadrul Universităţii din Piteşti precum şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice din Râmnicu Vâlcea s-ar putea înscrie în „Alianţa Bateriilor”. „România are încă tineri valoroşi în domeniul cercetării, care îşi doresc o carieră construită în ţară, în domenii tehnologice de vârf”, arată Cristina Prună.

În al doilea rând, în Gorj, producţia de grafit a fost abandonată acum 25 de ani. Atunci, motivul a fost tehnologia învechită. Astăzi, grafitul este una dintre cele mai căutate materii prime în industria producătoare de baterii. Lignitul exploatat în Gorj suferă deja din cauza preţului din ce în ce mai mare al poluării, iar locurile de muncă a mii de oameni sunt în pericol. „Există alternative pentru ei. Ministerul Economiei şi ANRM ar trebui să stabilească un plan coerent pentru valorificare a eventualelor rezerve de grafit, în condiţii de eficienţă economică şi respect al mediului înconjurător”, subliniază parlamentarul USR.

În al treilea rând, gazul natural din viitoarea producţie din Marea Neagră ar putea fi folosit în procesele de obţinere a materialelor compozite folosite atât în industria auto, cât şi a fabricării eolienelor şi panourilor solare. „A venit momentul să avem un plan naţional pentru a reporni industria petrochimică pentru a valorifica superior gazul natural românesc”, susţine deputata.

Ca atare, aceasta consideră că stocarea energiei va juca un rol din ce în ce mai important în timpul tranziţiei energetice, fiind necesară pentru a răspunde fluctuaţiilor cererii şi ofertei de energie electrică, dar şi pentru a face faţă evoluţiilor sezoniere ale producţiei, mai ales în sectorul regenerabilelor.

„România ar putea deveni lider în sectorul stocării energiei şi al electromobilităţii ţinând cont că poate valorifica experienţa deja acumulată în două sectoare strategice – energetic şi auto. Românii din Piteşti, Râmnicu Vâlcea şi Gorj merită acest minim efort din partea Guvernului României, pentru că avem generaţii întregi de mineri, cercetători, ingineri din industria auto şi din industria de petrol şi gaze care pot ajuta la modernizarea industriei româneşti. Acesta ar trebui să fie un obiectiv strategic pentru ţara noastră”, conchide parlamentarul USR.

Ce este „Alianţa bateriilor”

Alianţa europeană pentru baterii a fost lansată de vicepreşedintele Comisiei Europene, Šefčovič, împreună cu statele membre şi cu industria de profil, în octombrie 2017. Această platformă de cooperare reuneşte în prezent Comisia Europeană, statele membre UE interesate, Banca Europeană de Investiţii şi peste 260 de părţi interesate din domeniul industriei şi al inovării. Obiectivul este de a crea în Europa un lanţ valoric competitiv, inovator şi durabil, care să aibă ca element central celulele de baterii durabile.

Pentru a preveni dependenţa tehnologică faţă de concurenţi şi pentru a valorifica potenţialul bateriilor de creare de locuri de muncă, de creştere economică şi de investiţii , Europa trebuie să acţioneze rapid pe scena mondială. Conform previziunilor disponibile, piaţa bateriilor ar putea valora 250 de miliarde EUR pe an începând cu 2025. Pentru a acoperi doar cererea UE, este necesar, conform unei estimări prudente, ca în Europa să se înfiinţeze cel puţin 20 de „gigafabrici” (instalaţii de producere de celule de baterii pe scară largă). Amploarea şi viteza investiţiilor de care este nevoie necesită un efort combinat pentru a aborda această provocare industrială.

Până în prezent, principalul rezultat al Alianţei europene pentru baterii a fost Planul strategic de acţiune privind bateriile, adoptat în mai 2018, precum şi investiţiile industriale anunţate în domeniul materialelor şi al celulelor pentru baterii. Acest plan de acţiune – parte a celui de al treilea pachet „Europa în mişcare” – care vine în completarea agendei ambiţioase a Comisiei Juncker pentru modernizarea mobilităţii, cuprinde un set de măsuri robuste în domeniul materiilor prime critice, al cercetării şi inovării în UE sau cerinţe de reglementare în vederea sprijinirii competitivităţii întreprinderilor noastre.

Alianta BateriilorCristina Prună USR