Competiţia pentru atragerea de investiţii în industria auto – Ţine România pasul?

Industria auto, unul dintre pilonii economiei româneşti şi unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală, „frânează” în faţa noilor provocări.
industrie auto

Pe de o parte, resimte valul de pesimism dinspre Germania, cea mai mare putere economică europeană bazată pe producţia auto, iar pe de altă parte are nevoie de investiţii pentru a se adapta la cerinţele impuse de noile tehnologii. În aceste condiţii, se pune întrebarea firească dacă România ar trebui sau ar putea să facă mai mult pentru această industrie.

Semnele nu sunt dintre cele mai bune. Industria auto scade, încet dar sigur, având în vedere că schimbările tehnologice transformă profund procesele de producţie, dar şi preferinţele consumatorilor. Coloşii din industrie şi-au mutat deja atenţia către noul trend, respectiv motorizarea electrică, unii dintre ei, cum ar fi Volkswagen, mizând pe un viitor în care maşinile 100% electrice vor domina piaţa.

Dar ce înseamnă dezvoltarea unei maşini electrice pentru industria auto care până acum s-a bazat proponderent pe combustibil fosil? În  primul rând, sunt necesare investiţii majore în cercetare-dezvoltare.  Peste tot în lume, guvernele sunt preocupate de acest aspect şi oferă diverse facilităţi, cum ar fi fonduri nerambursabile sau deduceri  fiscale. În România, discuţiile referitoare la necesitatea de a  dezvolta produse şi servicii cu valoare adăugată mare sunt vechi,  însă progresele la acest capitol sunt minore, deşi există convingerea  unanimă că doar în acest mod s-ar îmbunătăţi deopotrivă balanţa  comercială şi traiul de zi cu zi al românilor, prin salarii mai mari, sustenabile.

Facilităţile prevăzute de lege, ocolite de potenţialii beneficiari

În ceea ce priveşte facilităţile fiscale, momentan, în România există  disponibile trei scheme de acest gen pentru companiile care  desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi pentru angajaţii  acestora. Este vorba de o deducere suplimentară de 50% a valorii  investiţiilor şi o scutire de impozit pe profitul reinvestit la nivelul companiilor, pe de o parte, şi o scutire de impozit pe venit la nivelul  angajaţilor, pe de altă parte. Din păcate, însă până acum nu a existat  suficientă claritate privind modalitatea de aplicare a acestei  facilităţi.

Abia în cursul acestui an s-a clarificat faptul că aplicarea  facilităţilor legate de cercetare-dezvoltare reprezintă măsuri  generale care nu se încadrează în categoria ajutorului de stat.  Excepţie face scutirea totală de la plata impozitului pe profit pentru  companiile care desfăşoară exclusiv activităţi de  cercetare-dezvoltare, în acest sens fiind necesară dezvoltarea unei  scheme de ajutor de stat.

De asemenea, tot în cursul acestui an a fost înfiinţat Corpul  Experţilor menit să analizeze şi să certifice eligibilitatea  activităţilor de cercetare-dezvoltare. În lipsa acestui organism de  certificare, mulţi dintre jucătorii care ar fi fost eligibili pentru  aplicarea acestor facilităţi fiscale se temeau de potenţiale  interpretări adverse ale autorităţilor fiscale. Cu alte cuvinte, nu  aplicau facilităţile prevăzute de lege pentru cheltuielile respective,  pentru a nu risca respingerea acestora de către autoritatea fiscală şi eventuale penalităţi

Având în vedere dezvoltările rapide ale legislaţiei similare în alte  state membre (a se vedea paleta generoasă de facilităţi implementate  de Ungaria de-a lungul ultimilor ani), dacă România îşi doreşte o  industrie auto competitivă şi cu adevărat relevantă, trebuie să  continue să introducă şi să aplice facilităţi menite să atragă şi să
menţină investiţii în activităţi cu valoare adăugată mare.

Articol realizat de Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe şi Corina Simion, Manager Taxe Directe, Deloitte România

 

CITEŞTE ŞI:

Şoferii germani, nemulţumiţi de cheile auto convenţionale. Ce le pregăteşte Bosch

Schaeffler deschide un nou Centru de Testare în Braşov

Sectorul auto pregăteşte noi angajări în 2020

 

Adaugati comentariu