Aniversare: 50 de ani de la aparţia sistemului anti-blocare al frânei (ABS)

Ideea de a preveni blocarea roţilor atunci când un autoturism frânează greu, astfel încât maşina să poată continua să fie condusă, a apărut încă din anii 1920. Dar o soluţie a problemei a venit doar odată cu dezvoltarea unor sisteme electronice puternice.
abs

Începând cu anul 1965, inginerii de la Teves (ulterior ITT-Teves) – compania a devenit parte a Continental în 1998 – au lucrat la un sistem anti-blocare al frânei pentru autoturisme. Începând cu anii ’70, circuitele integrate bazate pe tehnologia circuitelor analogice au fost folosite pentru a regla presiunea frânei şi pentru a preveni astfel blocarea roţilor. Sistemul ABS a fost prezentat la Salonul Auto de la Frankfurt – IAA acum 50 de ani, în 1969.

Producţia de serie a venit după mult timp

Cu toate acestea, tehnologia a fost utilizată iniţial doar în 36 de vehicule de testare pentru poliţia suedeză. Criza petrolului şi slăbirea ulterioară a economiei, care a afectat în special piaţa auto, au împiedicat producţia de serie timp de ani. Acest lucru a început în sfârşit în 1984, ca o descoperire tehnologică: spre deosebire de sistemele concurente care erau deja pe piaţă, Teves, acum parte a Continental, a lansat MK II, primul ABS controlat prin microprocesor din lume pentru maşinile de pasageri.

În America de Nord a fost disponibil pentru Lincoln Continental, în timp ce în Europa această tehnologie de siguranţă a devenit o caracteristică standard a Ford Scorpio.

Instalarea sa în fabrică a fost o altă noutate, deoarece la acel moment ABS-ul era de obicei disponibil doar ca o caracteristică opţională pentru o suprataxă semnificativă.

ABS ca sistem central de siguranţă

MK II a fost primul ABS de pe piaţă care a combinat funcţia de frână, servofrână, controlul hidraulic şi sistemul de frânare anti-blocare a roţii într-o unitate compactă. Un sistem de control al tracţiunii (TCS) a fost de asemenea integrat la scurt timp după aceea.

O etapă importantă în dezvoltarea ABS a fost sistemul MK IV ulterior, care a intrat în producţia de serie în 1989 şi a inclus, de asemenea pentru prima data, un sistem electronic de distribuţie a forţei de frână, ceea ce face ca acele componente mecanico-hidraulice să fie inutile.

Dezvoltatorii Continental au înregistrat un alt salt tehnologic în 1995, atunci când o unitate de control electronic de stabilitate (ESC) a fost integrată în sistemul MK 20 pentru prima data. Odată cu această integrare a fost creat şi un design innovator al acestui system de siguranţă. În acest nou aranjament, care a devenit standardul mondial, motorul este situat în partea de sus, blocul de supape la mijloc şi electronica dedesubt, mai mult sau mai puţin ca baza.

Sistemele de frână anti-blocare ale Continental se bazează în continuare pe acest principiu, cu modularitatea variantelor echipamentelor (ABS, ABS + TCS, ESC) care îndeplinesc optim cerinţele clienţilor.

Un ABS astăzi este echipat cu până la 50 de funcţii suplimentare şi de siguranţă, cum ar fi eliberarea automată a frânei de parcare la pornire, asistare la pornire pe deal sau ca o componentă importantă a sistemelor de control adaptive al conducerii în viteză de croazieră. Și toate acestea în doar două kilograme şi ocupând acelaşi spaţiu ca o cameră cu un singur obiectiv (SLR).

Primul ABS gata de producţie de la Continental a avut dimensiunea unei cutii de gaz de 5 litri şi cântărea 11,5 kilograme. În ultimii 50 de ani, ABS a devenit sistemul universal de control al şasiului pentru dinamica longitudinală şi laterală, în special ca urmare a unor dezvoltări ulterioare care au condus la ESC. Întrucât sistemul poate controla individual forţa de frânare pentru fiecare roată, este indispensabil pentru sistemele de control curente şi viitoare ale vehiculelor. De asemenea, este o condiţie pentru tehnologii suplimentare de siguranţă, cum ar fi sistemele de asistenţă a şoferului şi permite următorii paşi către o conducere automată.

ABS „stă la originea tuturor sistemelor de control al şasiului”, spune dezvoltatorul Continental, Jürgen Woywod, care lucrează la generaţiile viitoare de sisteme de frână. Viitorul acestei tehnologii va fi determinat în principal de inovaţiile software – pentru mai mult confort şi chiar mai multă siguranţă. Woywod a făcut parte şi din echipa care a aplicat tehnologia ABS a Continental pe motociclete şi a pus-o pe drum pentru prima dată în 2006.

Tehnologia ABS salvează nenumărate vieţi

Introducerea ABS a îmbunătăţit semnificativ siguranţa rutieră, alţi factori precum centura de siguranţă şi introducerea limitelor de viteză joacă un rol alături de răspândirea ABS. Din 2004, sistemul a fost impus de lege pentru toate maşinile noi din toată Europa. De la introducerea primelor sisteme la sfârşitul anilor ’70, numărul total de persoane ucise în traficul rutier în Germania a scăzut cu 80%. Declinul numărului de oameni ucişi este la fel de mare dacă ne uităm doar la pasagerii din Germania în această perioadă.

Conform cercetărilor privind accidentele GIDAS, 25% din totalul accidentelor de motocicletă din sectorul cu două roţi poate fi prevenit şi prin ABS standard. În general, avantajul pentru siguranţă este dificil de supraestimat dacă o tehnologie face posibilă decelerarea unui vehicul cât mai mult posibil şi într-o manieră controlată în situaţii periculoase, asigurând în acelaşi timp controlul direcţiei.

ABS – atât pentru autoturisme, cât şi pentru motociclete -, prin urmare, contribuie semnificativ la obiectivul pe termen lung al Vision Zero, un viitor fără blocaje de trafic rutier. Pentru a ne apropia din ce în ce mai mult de acest obiectiv, chiar şi după 50 de ani de la ABS Continental continuă să promoveze dezvoltarea acestui sistem de siguranţă.

În România, ingineri din centrele de cercetare şi dezvoltare lucrează în echipe internaţionale pentru continua dezvoltare a acestor sisteme de siguranţă pasivă.

 

CITEŞTE ŞI:

PwC: Producătorii auto vor fi obligaţi să-şi diminueze costurile

Microsoft îşi extinde ecosistemul de parteneri auto

80 de elevi au început şcoala în clasele Continental de la Sibiu

 

Adaugati comentariu