România va produce mijloace de transport electrice

Anunţul a fost făcut la începutul reuniunii de premierul Viorica Dăncilă.

„După cum ştiţi, în şedinţa din 24 mai anul acesta, am aprobat primele cinci proiecte, astăzi aprobăm încă opt proiecte strategice de investiţii, care urmează să fie pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat”, a declarat prim-ministrul.

Investiţiile strategice urmează să fie pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Lista proiectelor:

1. Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie

Principalul scop al obiectivului de investiţii este amenajarea complexă a râurilor Argeş şi Dâmboviţa, în principal pentru transportul de mărfuri şi pasageri, prin realizarea unei căi navigabile între Bucureşti şi Dunăre. De asemenea, sunt avute în vedere şi alte beneficii, respectiv producerea de energie electrică, irigaţii, protecţia împotriva inundaţiilor, turism, piscicultură, ecologizare.
Obiectivul face parte din reţeaua europeană de transport şi va genera dezvoltarea economică pe termen lung a întregii regiuni de la sudul municipiului Bucureşti, inclusiv prin construirea unui port.

2. Construirea aeroportului Bucureşti Sud

Potrivit Guvernului, supraaglomerarea aeroportului Henri Coandă – Otopeni impune construirea unui nou aeroport, în zona de sud a Bucureştiului, atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri.
Aeroportul din zona de sud a Bucureştiului va putea deveni un punct de tranzit în deplasările pasagerilor către regiunile Asia – Pacific, cât şi Europa – America.
Dimensiunea Aeroportului Bucureşti Sud va trebui proiectată pentru un trafic de aproximativ 30 de milioane de pasageri, pe o suprafaţă desfăşurată de maxim 600 ha şi să fie dotat cu cel puţin două terminale. În măsura în care se vor identifica asemenea suprafeţe la autorităţile locale, acestea pot participa la constituirea societăţii de proiect.
Accesul la acest aeroport se va face şi pe noua autostrada Bucureşti-Alexandria-Craiova şi pe centura Bucureştiului, care este prevăzută să treacă în apropiere, cât şi pe noua magistrală de metrou Bragadiru-Piaţa Unirii.

3. Canalul magistral Siret – Bărăgan

Asigurarea surselor de apă pentru executarea unor sisteme de irigaţii ar crea posibilitatea irigării unor suprafeţe de 475.000 ha, din care cca. 80% fără sisteme de pompare.
Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 de kilometri, din care primul tronson amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, care are o lungime de 50 km şi din care s-au început lucrări pe 11 km din care 5,7 km sunt deja funcţionali. Al doilea tronson, cu o lungime de 140 km, traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la acumularea Dridu.

4. Construcţia în parteneriat public – privat a unei fabrici de mijloace de transport electrice

Conform Guvernului, construcţia unei fabrici de autovehicule şi autobuze electrice în parteneriat public privat în România ar face posibilă punerea în practică a acestor deziderate mult mai uşor şi cu costuri mult mai mici, prin dezvoltarea de noi metode de gândire, implicit de noi tehnologii pentru realizarea de vehicule cu propulsie alternativă, care în prezent încă se confruntă cu constrângeri tehnice (gamă limitată de autovehicule şi autobuze, costuri mari ale investiţiilor în construcţia acestora, ceea ce determină şi costul mare al acestora, lipsa infrastructurii publice de încărcare a acumulatorilor, performanţe uneori sub aşteptări ale mijloacelor de transport, etc.).
Suprafaţa necesară pentru acest obiectiv, respectiv pentru hale, depozite şi piste de încercare, este de minim 10 ha.
Se are în vedere localizarea acestui obiectiv într-o zonă mai puţin dezvoltată, dar în apropiere de Bucureşti, respectiv pe o rază de cel mult 100 km.

5. Construirea şi operarea în parteneriat public – privat a unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem

Proiectul are în vedere realizarea unei bănci publice naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem şi dezvoltarea/construirea a minimum zece centre regionale pentru transfuzii sanguine
Această soluţie este avută în vedere în contextul în care, în ultimul an, România s-a confruntat cu dificultăţi în asigurarea derivatelor din plasmă, în special de imunoglobulină.
De asemenea, este cunoscut faptul că în sistemul sanitar există frecvent dificultăţi majore în asigurarea cantităţilor de sânge uman pentru transfuzii, precum şi un acces limitat la terapiile pe bază de celule stem.

6. Spitalul regional Timişoara

Un alt spital regional se va construi în municipiul Timişoara şi va deservi partea de vest a ţării. Este cea mai bună soluţie pentru asigurarea unui acces echitabil al populaţiei la servicii medicale de calitate.
La fel ca celelalte spitale regionale care urmează să se construiască, acesta va fi un spital clinic organizat cu o structură de specialităţi, cu o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe.
Spitalul din Timişoara va fi dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător.

7. Spitalul regional Brăila-Galaţi

În regiunea de est a ţării, între oraşele Galaţi şi Brăila se va construi un alt spital regional, cu o capacitate de aproximativ 800-1000 de paturi.
Și acest spital va fi organizat clinic, cu o structură de specialităţi, având o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe,
Spitalul din zona Brăila-Galaţi va fi dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător.

8. Un nou complex turistic pentru schi în masivul Făgăraş

Existenţa infrastructurii necesare pentru practicarea sporturilor de iarnă pe ambii versanţi ai masivului Făgăraş, amplasarea în mijlocul ţării, cât şi apropierea de numeroase destinaţii turistice şi culturale precum cele din Sibiu, Curtea de Argeş, Cetatea Poenari, Transfăgărăşan fac această zonă foarte atractivă.
Se are în vedere realizarea a 150 km pârtii de schi, cu instalaţiile aferente (telegondolă, telescaun, instalaţie cablu etc.) şi dezvoltarea unor staţiuni la cota 700 m, la baza pârtiilor de schi şi sanie, cu capacităţi de cazare de peste 50.000 de locuri, turiştii având posibilitatea să folosească mijloacele de transport personale în zona domeniului de schi.

În şedinţa din 24 mai 2018, Guvernul a aprobat primul pachet de investiţii strategice care vor fi realizate prin parteneriat public privat: Autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov, autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, autostrada Bucureşti – Craiova – Lugoj, Complexul Medical „Carol Davila”, care se va construi în zona de nord a Capitalei şi va cuprinde Spitalul Republican, precum şi proiectul privind operarea de servicii pentru cele 15 spitale din reţeaua CFR.

industrie autouzina mijloace transport electrice