Trecerea accelerată la vehicule electrice va duce la pierderea a 500.000 locuri de muncă în UE

Cele trei scenarii analizate în studiul PwC Strategy& sunt următoarele:

– o abordare tehnologică mixtă, în care cota de piață a vehiculelor electrice va ajunge până în 2030 la 50%;

– abordarea actuală pentru vehicule electrice propusă în pachetul ”Fit for 55”, în care cota de piață a vehiculelor electrice va ajunge până în 2030 la 80%;

– un scenariu radical de accelerare a trecerii la vehiculele electrice, în care cota de piață a acestora va ajunge până în 2030 aproape de 100%.

Sectorul producţiei de automobile este responsabil pentru mai mult de 5% din totalul angajărilor în 13 state membre ale UE, peste 60% din lucrători fiind angajaţi de furnizorii de componente. Prin urmare, studiul oferă o evaluare foarte necesară la nivel european şi identifică riscurile şi oportunităţile oferite celor şapte ţări cu o producţie majorî de componente auto: Germania, Spania, Franţa, Italia, Cehia, Polonia şi România.

Studiul este, de asemenea, primul de acest gen care evaluează impactul diferitelor scenarii pentru atingerea obiectivelor Green Deal, cu accent pe furnizorii de componente auto.

În timp ce producătorii de autovehicule au o capacitate mai mare de a cesiona sau de a prelua activităţi pentru a compensa o pierdere de activitate în domeniul propulsorului electric, furnizorii pot reacţiona cu mult mai puţină agilitate, deoarece sunt legaţi de contracte pe termen lung cu producătorii de vehicule. Pe lângă liderii mondiali și bine capitalizați din industrie, sectorul este format din sute de companii specializate și IMM-uri cu acces mai mic la capital pentru a investi în transformarea modelelor lor de afaceri.

Tranziție vs întrerupere

Studiul estimează că, în scenariul exclusiv al vehiculelor electrice, 70% din impactul asupra ocupării forţei de muncă va fi resimţit deja în perioada 2030- 2035 şi arată că oportunităţile vehiculelor electrice depind de stabilirea unui lanţ profund de aprovizionare cu baterii în UE, de sincronizare şi probabilitate, aspecte încă incerte. Ţările din Europa de Vest par cel mai bine plasate pentru a deveni fortăreţele producţiei de propulsoare electrice, în timp ce locurile de muncă din ţările central şi est europene vor rămâne dependente de motorul cu ardere internă.

„În timp ce electrificarea pune în pericol angajarea în producția propulsorului electric, pe de o parte, alte abilităţi ale forţei de muncă în domenii precum software-ul sau infrastructura vor fi necesare în viitor. Valoarea adăugată şi crearea de locuri de muncă în tehnologiile de propulsie depind de producţia locală
de baterii în Europa”, a arătat Henning Rennert, partener la PwC Strategy & Germany.

La rândul său, secretarul general CLEPA, Sigrid de Vries, a subliniat că studiul evidențiază riscurile unei abordări bazate exclusiv pe vehicule electrice pentru mijloacele de trai a sute de mii de oameni care lucrează pentru a oferi soluții tehnologice pentru mobilitatea durabilă.

„Deoarece furnizorii sunt responsabili pentru cea mai mare parte a locurilor de muncă din industria de automobile, este esențial să așezăm locurile de muncă ale furnizorii în prim-plan atunci când gestionăm impactul social și economic al transformării. Inovaţiile furnizorilor de automobile au făcut ca mobilitatea electrică să fie din ce în ce mai accesibilă pentru consumatori şi un instrument esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor. Dar nevoile societăţii sunt mult prea diverse pentru o abordare universală. Un cadru de reglementare care este deschis tuturor soluţiilor disponibile, cum ar fi utilizarea tehnologiilor hibride, hidrogenul verde şi combustibilii durabili din surse regenerabile, va permite inovarea pe măsură ce redefinim mobilitatea în următoarele decenii”, a afirmat Sigrid de Vries.

Un viitor incert pentru baterii

Studiul susține că până la 70 de miliarde de euro (70%) din crearea de valoare aferentă grupurilor motopropulsoare electrice va fi conectată la prelucrarea materialelor pentru baterii, producția de celule și module de celule, precum și pentru asamblarea sistemelor de baterii. Autorii analizei arată că este important de subliniat faptul că aceste activități nu se vor desfășura neapărat cu aceleași companii sau în aceleași regiuni, deoarece necesită abilități și expertiză semnificativ diferite în comparație cu tehnologia convențională a sistemului de propulsie și, prin urmare, este puțin probabil să ofere oportunități pentru majoritatea furnizorilor specializați în sisteme de propulsie, adică pentru IMM-urile din domeniu care angajează aproximativ 20% din persoanele care lucrează în industria furnizorilor auto. Cercetările anterioare ale CLEPA au arătat că producția de baterii oferă relativ mai multe locuri de muncă pentru angajații cu studii academice și mai puține pentru lucrătorii mecanici care acum produc piese aferente motorului cu ardere internă.

Recomandările CLEPA

Actuala propunere Fit-for-55 pentru standardele de emisii de CO2 pentru autoturisme și utilitarele ușoare ține cont doar la emisiile provenite de la țeava de eșapament a vehiculului, ignorând emisiile legate de producția vehiculelor sau combustibilii pe care îi folosesc, inclusiv modul în care este generată electricitatea. Pentru a stimula tehnologiile cu cea mai scăzută amprentă totală de carbon, emisiile de la vehicule ar trebui, în mod ideal, să fie reglementate pe baza ciclului de viață, cu o abordare Well-to-Wheel (WtW) ca prim pas, care ia în considerare producția și distribuția combustibilului/electricității folosit pentru a alimenta un vehicul. Reducerile emisiilor producţiei de carburanţi / energie ar trebui recunoscute atunci când se determină conformitatea cu standardele de CO₂, de exemplu prin introducerea unui mecanism de creditare voluntar, care permite producătorilor de automobile o opţiune suplimentară de a îndeplini obiectivele la nivelul întregii flote cu un volum suplimentar de combustibili regenerabili.

Deschiderea tehnologică oferă industriei timpul necesar pentru tranziție, atenuând în același timp perturbările sociale, adesea cuplate cu schimbări bruște, fără a compromite climatul. O tranziție planificată și atentă, constând într-o abordare tehnologică mixtă, menține opțiunile deschise pentru a se adapta la noile dezvoltări, fie că acestea sunt progrese tehnologice, evenimente geopolitice sau disponibilitatea resurselor și, în același timp, prezintă oportunități semnificative de creare de valoare în industria auto, una dintre cele mai mari active industriale ale Europei.

„O abordare deschisă a tehnologiei ar trebui să includă electrificare rapidă cu energie curată şi regenerabilă, completată de tehnologie de ardere curată cu combustibili regenerabili şi durabili. Există mai multe opţiuni pe lângă zero emisii pe ţeava de eşapament şi trebuie să recunoaştem rolul pe care carburanţii neutri din punct de vedere climatic îl pot juca în reducerea emisiilor, menţinerea opţiunii consumatorilor, accesibilitatea şi menţinerea competitivităţii globale a Europei. Tehnologia nu este inamicul, ci mai degrabă combustibilii fosili, iar deschiderea tehnologică va fi esenţială pentru a asigura o tranziţie justă”, a mai spus Sigrid de Vries.

CLEPA, Asociația europeană a furnizorilor de componente auto cu sediul la Bruxelles, reprezintă peste 3.000 de companii, de la multinaționale la IMM-uri, care realizează anual investiții de peste 30 de miliarde de euro în cercetare și dezvoltare. Furnizorii de componente auto din Europa angajează direct 1,7 milioane de persoane în UE.

CITEȘTE ȘI:

Carlos Tavares, Stellantis: Producția de vehiculele electrice crește cu 50% costurile constructorilor auto

Ungaria își recalifică forța de muncă pentru a lucra în industria bateriilor

CLEPA